CRONICA ROMANIEI DE LA PĂSTOREL CITIRE

CRONICA ROMÂNIEI NOI DE LA PĂSTOREL CITIRE

EPITAPHION:

Și sufletul din el săracul
Spre cer dădu năvală,
Ca întunericul dintr-o cutie goală,
Când i-ai săltat capacul


Pentru Bombo cel destoinic poat' sa-ți spună și-un copil;
Vin la vot cu mic cu mare măgădanii din Mizil
Pentru că urmașii Rromei ce-n Italia au emigrat,
N-or sa stea sa-i ia lui Nasty ouăle la numărat

Pedeseaua tot dezbate dacă n-o fi de bon-ton,
La Ploiești s-o remonteze pe madam Mița Baston
Prostănacul vrea sa fie premier peste olteni,
De-l votează la alegeri pepenii din Dăbuleni.

Ismenetschi, un istoric apărut in bătătură,
Si profitocrat de frunte din vechea nomenclatură
Înfierează comunismul cu mânie proletară,
Deși taica-su-i acela ce-a adus năpasta-n țara

Gigi Voievodul urdei se retrage in pustie
Pentru 40 de zile, hăt-departe de moșie,
E in post și-n rugăciune și de remușcări cuprins,
Caci Războinicul Luminii de Satana fu învins.

Cârtita securității a săpat mulți ani cu zor,
Chiar la Radio Free Europe, bătrânul informator,
Don Emanoil Valeriu mare ștab la TVReu,
Nulitate mincinoasă, ii turna pe toți din greu.

Nămolescu mare critic literar de stirpe veche,
Cu opere literare compuse după ureche,
Fu pasat de la alegeri in bătrâna Academie
Unde doar plagiatorii sunt primii in meserie.

De când dispăru ca-n ceață avocata Elodia,
Doar enigme si mistere se petrec in România.
Așa mâine sau poimâine vre-un cioban plecat cu târla,
Va găsi prin vre-o viroagă puștile din Ciorogârla.

Opărescu, miștocarul e primarul zăpăuc,
Ce cu tortul si cârnatul a intrat in Guinnes Book.
Fandacsii precum pasaje și-autostrade circulare,
Fitze populiste care, la Bruxelles plac foarte tare .

Or masonii or iudeii conspirară; nu știu care-i,
Pașaportul biometric să-aibă ascuns numărul fiarei
Dar noroc că Scaraoțchi deși s-a trudit din greu,
Fu exorcizat din acte de popa Bartolomeu.

Bucureștii, un sat mai mare înecat de câini si praf.
Colăcari si pițipoance învățate la perdaf,
Intelectuali de marcă și atei revoluționari,
Vin cu toți sa le ghicească Marghioala din Ferentari.

Generalul Ghips dezleagă enigma cu tărăboi:
Cine fură care trase in noi după 22 ?
Sărmana Securitate fu degeaba suspectată,
Nu ea ci Maica Rusia e de crimă vinovată.

Multe secole trecură, ba chiar s-a schimbat și anu',
Da' continua nentreruptă saga lui Budai-Deleanu.
Căci în sunet de tingire, de manele si lambada,
Peste mândra Românie domnește Țiganiada.

Pe sub flamurile negre a chemat regele Cioabă,
Nobila etnie romă, oameni buni, oameni de treabă,
Marele stabor se strânge, partidele romilor,
Se adună toți in grabă devale la Turnișor.

Din Costeștiul de domnie, de la Curțile de Aramă,
Împăratul Dan, si dansul nația sub arme cheamă.
Căci de când fără de veste muri regele Tortică,
Din marea frăție romă nu s-a mai ales nimică.

Prin edictul' o sută patru Tortica-și unsese fiul,
Ca-mpărat pe toata șatra numit Iulian Întâiul,
Dar Iulică, vai, când steagul încă mai era in bernă,
Gândind cu premeditare, strică pacea cea eternă.

Caci la Jiu prealuminatul proclamă plin de ardoare,
Cem Romengo, statul șatrei, far-de armate și hotare.
Oari s-au mai văzut vre-o data așa mindră-mpărătie,
Șapte-ș' opt de milioane de supuși la a sa domnie ?.

Mulți coțcari pe care lumea nu putea să-i mai încapă,
Au venit și-n țara noastră de și-au luat pământ si apă.
Un Haysam dintre aceia, s-a-ncoțopenit si el,
De-a lăsat-o mască chiar și, pe lapona Enigel.

Chiar și regele Ciupearcă s-a umflat de indignare,
Ca sa vadă musulmanul cam de ce a fost in stare,
Cind pădurile Sucevei se tăiară pe bun preț,
La așa gheșeft se-nfipse sirianul cel isteț.

Pe la Cluj se adunară cinci pirande vrăjitoare,
Parlamentul sa-l descânte cu vorbe izbăvitoare.
Căci dispare orice putere a flăcării violete,
Dacă te vrăjește stolul balaoacheșelor fete.

Dând in bobi cu holograme si-împărțind cărțile-n trei,
De departe pot s-aprindă candela fără ulei.
Din pădurea de la Baciu prin forța intruziunii,
Dezlega-vor de orice vrajă pre aleșii națiunii.

POSTSCRIPTUM:

AB ESSE AD POSSE VALET, A POSSE AD ESSE NON VALET.
(Ein maßgeblicher Grundsatz der philosophischen Logik.
Er besagt, dass zwar von der Wirklichkeit auf eine Möglichkeit (vom Sein auf das Können) geschlossen werden kann.
Doch ist der andere Weg, von der Möglichkeit auf die Wirklichkeit zu schließen, ungültig.)

ADDENDA:

Histrionic si nevrotic primarul megaloman
Marghioalba de Ferentari, bubulina iabrasa si machitoare
Inimicul priculici, a securistilor secreta clona
Lumea comparsilor baieti de trupa
Un Ciripoi informatician asociatii butaforice
Academicieni cu plagiate la zi,
felix batrinul cameleon
Ceahlau al gindirii in relieful culturnicilor loco
Magurele zonale pe unde Gica Contra argumenteaza
Cocalari si pitipoance, Bantustan mitocanesc
Chitcaieli teleportate, motorul cu apa chioara
Nabadai lautaresti socialist-voievodale
Drame motesti in presa-pubela
Autism national cu calusari de cartier
Blogosfera rosie intelectualii neptunisti
Incercind din greu sa sara peste propria sa umbra
Praslea cel voinic cu doi tati
mistocar si histrionic si nevrotic
neoliticul totemic
chermeze tovarasesti cu shaormeri si manele
mici pirogravati cu motive nationale
pachidermul de la Barca
vecetudor histrion de mahala ce mimeaza paranoia
mezina privighetoare
judecatoarea care si-a inscenat un accident
ala mic cu gura strimba in culo alla balena